Posada Muzeul de VANATOARE| Swtch to

Posada Muzeul de VANATOARE

Traditia cinegetica reprezinta o viguroasa componenta a culturii materiale si spirituale romanesti, originalitatea si diversitatea formelor sale de manifestare avandu-si sorgintea in bogatia evantaiului faunistic characteristic spatiului sustinut de arcul carpatic, de-a lungul Dunarii, pana la tarmul Pontului Euxin. Radacinile aspectelor esentiale pe care le incumba vanatoarea trebuie cautate in profunzimea istoriei, unde latura pragmatica a acestei indeletniciri se impletea cu totemismul credintelor primitive, intr-un "univers dominat de solidaritatea mistica dintre vanatori si animal” (M. Eliade). Din rezervorul de simboluri zoomorfe s-a plasmuit, de-a lungul timpului, lumea fabuloasa a eposului romanesc, ale carei valente mitice poarta, cel mai adesea, amprenta confruntarilor cinegetice. De aici deriva coexistenta aparent antagonica a elementelor care definesc astazi notiunea de vanatoare,astfel ca aceasta nu se reduce numai la simpla doborare a animalului salbatic, ci presupune, dincolo de fiorul pasiunii, respectarea riguroasa atat a legilor care guverneaza economia umana, cat si a celor specifice sensibilului mecanism al naturii. Initial investite cu puteri miraculoase, folosite ca podoabe, preschimbate in arme sau unelte, trofeele de vanatoare si-au pastrat si continua sa-si pastreze valoarea de simbol. Semnificatia lor depaseste, pentru cel ce le-a dobandit, nivelul strict material, sporind, in schimb, aura misterioasa cu care memoria inlocuiesc conturul precis al clipei abia consumate. Dincolo de dimensiunea lor sentimentala si estetica, trofeele de vanatoare, fie ele coarne, caranii sau blanuri, constituie un veritabil barometru privind evolutia si nivelul potentialului biologic al unui anumit spatiu geografic. Pe de alta parte, ele pot face obiectul competitiilor de factura cinegetica, supunandu-se, in acest caz, evaluarilor efectuate de experti, dupa criterii precise, riguros formulate de Consiliul International al Vanatorii si al Protectiei Vanatului, infiintat in anul 1930, printre ai carui membri fondatori se numara si tara noastra. Prin participarea la majoritatea expozitiilor internationale de trofee cinegetice, vanatorii romani si-au facut remarcata preocuparea pentru gestionarea judicioasa a populatiilor de animale salbatice si pentru conservarea biodiversitatii. Numarul impresionant de medalii si recunoasterea statutului de record mondial, de multe ori in ultimele sase decenii, pentru cele mai reprezentative specii de vanat mare din Europa, confirma valoarea deosebita a patrimoniului nostru faunistic. Astfel, din anul 1937, Romania detine titlul de record absolut la coarne de capra neagra, prin celebrul trofeu Hessheimer, obtinut in Muntii Fagarasului, si si-a reluat suprematia mondiala la craniul de urs brun, in anul 1997. Inaugurarea Muzeului de vanatoare din Posada reinnoada, in anul 1996, firul traditiei muzeistice de factura vanatoreasca din Romania. Nu se cuvine uitat faptul ca primul nostru Muzeu national de vanatoare a fost creat in anul 1931, fiind situat in parcul Carol I din Capitala. La vremea aceea, el reprezenta al doilea asezamant cultural de acest gen din Europa. Din pacate, dupa mai bine de un deceniu de functionare, muzeul, impreuna cu inestimabila colectie pe care o detinea, a fost mistuit de flacari. Muzeul vanatorii de la Posada pune intr-o lumina potrivita multitudinea exponatelor de factura cinegetica, de la impresionante colectii de trofee la opere de arta, obiecte cu specific vanatoresc si arme caracteristice diferitelor etape ale evolutiei umane. Veritabile galerii de arta, salile muzeului impresioneaza atat prin numarul exponatelor, cat si prin personalitatea distincta a fiecare piese, de la ramurisul de abanos si ivoriu al coarnelor de cerb comun si de lopatar, la vasta panoplie de pumnale incovoiate ale coltilor de mistret sau la armonia, perlajul bogat si contrastul cromatic al coarnelor de caprior. Dintre pradatori, se remarca blanurile de lup, ras, pisica salbatica si, mai cu seama, de urs, oglinda a celor mai viguroase si mai numeroase populatii ale acestor specii. La Muzeul din Posada, aria vanatorii isi gaseste expresia superlativa, prin transfigurarea valorii vanatului romanesc in emotie estetica si dimensiune culturala autentica.