In continuare
sunt mentionate cateva momente importante care au contribuit
intr-un fel sau altul la dezvoltarea orasului Busteni:
- 1368 - Domnul muntean Vlaicu
Voda acorda unele privilegii negustorilor ce intretineau legaturi
economice cu Brasovul. Aceste legaturi sunt mentionate si in
actele emise de Mircea cel Batran din care reiese vechimea relatiilor
dintre Tara Romaneasca si Transilvania. Negustorii au dezlegare
sa-si treaca liberi marfurile prin locurile cuprinse intre Buzau
si Prahova.
- 1452 - Vladislav Voievod scrie
parcalabilor din Brasov ca a hotarat ca drumul Prahovei sa fie
"slobod si pe unde poftiti si sa ne tinem de asezamantul cel
vechi, de la domnii de mai 'nainte".
-1476 - Vlad Tepes Voievod se adreseaza
judetului pargarilor din Brasov, comunicandule ca " a slobozit
...... si pe la Rucar si pe Prahova si pe Teleajan si pe Buzau
".
- 1507 - Radu cel Mare mentioneaza
ca "jumatate din veniturile manastirei Glavacioc sunt daruite
vamei Prahovei".
- 1508 - Radu cel Mare declara
"voi inchide toate drumurile pe unde umblati, drumul Dambovitei
si drumul Prahovei".
- 1550 - Fratii Urdiste si Toma
Postelnicu daruiesc muntele Diham (Raiul Sasilor) bisericii
romanesti din Rasnov "locuitorii Rasnovului sa aiba dreptul
de a trimite vitele lor la pasune, in munte, neimpiedicati de
nimeni, intocmai cum s-au folosit si parintii lor".
- 1599 - Dupa cum sustin documentele,
a trecut pe Valea Prahovei, indreptandu-se catre Transilvania,
o parte din oastea lui Mihai Viteazul.
- 1600 - Dupa batalia de la Selimbar
(octombrie 1599) si unirea celor trei tari romane, Mihai Viteazul
acorda rasnovenilor dreptul de a stapanii masivul Baiul si stana
din Valea Cerbului, de pe versantul prahovean al Bucegilor.
- 1611 - Radu Serban se indreapta
- tot pe Valea Prahovei - spre Transilvania, chemat in ajutor
de sasi, reusind sa infranga armatele vrasmase ale principelui
Gabriel Bathory.
- 1650 - Singura locuinta omeneasca
de la Sinaia in sus, inainte de 1750 era hanul " Slonul de Piatra
" o cladire solida in care se puteau adapostii calatorii in
timpuri grele, situata pe stanga Prahovei (aproape de Fabrica
de cascaval Zamora si Fabrica de Hartie Busteni ).
- 1661 - Este fondata de catre
Jupan Parvu Cantacuzino, vel logofat, biserica Schitul Lespezi
de langa Posada.
- 1695 - Se construieste Manastire
Sinaia, sub ctiorirea lui Mihai Cantacuzino, pe al carei act
de fundatie era scris "am zidit din temelie si am inaltat un
schitisor numindu-se Sinaia, dupa asemanarea Sinaiei cei mari
... pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului unde mai
inaintea zidirei acesteia se afla sihastri, acolo la pustia
aceasta".
- 1701 - Constantin Brancoveanu
porunceste ca pentru paza Manastirii Sinaia sa se aduca 40 de
oameni din Traisteni "fiind dara aceasta monastire la un loc
de munte si greu, in laturea Plaiului aproape de hotarul Ardealului
pre unde pururea fiind pustietate".
- 1717 - Ion Mavrocordat il aproba
pe Constantin Brancoveanu si completeaza afirmand ca "fiind
nici acolea, nici imprejur, nici pe aproape sat ca sa-i pazeasca
la vreme de grije si de nevoie".
- 1744 - Este intemeiat Schitul
Predeal;
- 1782 - Mihai Sutu infinteaza
cu 24 de familii de scutelnici ai manastirii Sinaia, primul
catun Izvorul. De aici, apoi, s-au intins locuitorii de-au
format si celelalte asezari: Busteni, Poiana Tapului, Azuga
si Predeal.
- 1783 - In timpul razboaielor
austro-ruse-turce batalioane de soldati austrieci au ocupat
temporar Manastirea Sinaia si Schitul Predeal.
- 1790 - Punctul unde Valea Cerbului
se varsa in Prahova purta numele de "La Busteni", iar locul
pe care il ocupa astazi orasul era presarat cu gropi.
- 1800 - Dupa acest an sunt construite
hanul "La Ruja" ( Predeal ), "Puristoaca" ( Predeal ) si
hanul din Busteni care ca asezare stabila nu dateaza decat de
la inceputul secolului al XIX-lea. Primele asezari in Busteni
iau fiinta pe Valea Cerbului si au fost facute de Vasile Dragus
si Nita Enache in jurul anului 1800.
- 1802 - In urma teroarei raspandite
de Pasvantoglu si carjalii lui, o mare parte a locuitorilor
Bucurestiului au fugit inspre Ardeal, cateva famili stabilinduse
si in asezarile de astazi ale Sinaii si Busteniuli.
- 1810 - Au venit in asezare unii
dintre locuitori catunului Izvor care s-au stabilit aici, ca
de exemplu Ghita Bogoslav.
- 1820 - S-au mai stabilit in zona
si cativa dintre pastorii veniti din Bran, Rasnov, Sacele si
odata cu cresterea traficului pe aceasta vale numarul lor a
crescut.
- 1821 - A avut loc o alta fuga
a populatiei din Bucuresti pe Valea Prahovei, cand turcii in
urmarirea lui Ipsilante macelareau populatia capitalei.
- 1835 - Pe o harta ruseasca figura
in locul Busteniului catunele "Dragusesti - 20 de familii
care isi trageau originea din familia Dragus de langa Fagaras".
Astazi intalnim in Busteni numerosi urmasi ai acestor familii
in cartierele Fantanii, Valea Alba si Costila - "Trestia"
- numit asa din cauza locului mlastinos pe care era situat si
unde crestea multa trestie. Astazi cartierul din sus de Valea
Cerbului unde se stie ca a fost un han I se spune "Pe Trestie" - si "Slonul de Piatra" - dupa numele vestitului han aflat
in acea zona. Primele doua catune sunt la originea orasului
Busteni, iar ultimul a dat nastere cartierului Zamora.
- 1846 - Incepe dupa porunca lui
Bibescu Voda construirea soselei Campina - Predeal.
- 1848 - In ianuarie se inaugureaza
calatoriile cu diligenta pe ruta Brasov - Bucuresti si retur.
-
1848 - Locuitorii din Busteni si celelalte localitati
de pe Valea Prahovei au avut de suferit din cauza trupelor rusesti.
Din aceasta cauza si construirea soselei Campina - Predeal este
intrerupta.
- 1850 - Sunt reluate lucrarile
la sosea.
- 1854 - Locuitorii din Busteni
si celelalte localitati de pe Valea Prahovei au avut de suferit
din cauza ocupatiei austriece.
- 1855 - Se apropiau de sfarsit
lucrarile la portiunea de sosea cuprinsa intre Predeal si Timis.
- 1864 - In timpul domniei lui
Alexandru Ioan Cuza , satele Posada si comuna Podul Neagului
(de pe Valea Prahovei care se intindea pe 35 de km. intre Comarnic
si Predeal ), fiind mai aproape de Comarnic se alipesc la acesta.
Aproape toate localitatile, printre care si Busteniul, au ramas
cuprinse in vechea comuna Podul Neagului pana in anul 1884.
- 1865 - Este infintata, dupa aparitia
legii invatamantului rural obligatoriu (1864), scoala din Busteni
care a functionat intr-o casuta proprietate particulara situata
pe Valea Alba (a lui Ghita Constantinescu) pana in 1887 cand
s-a inaugurat noul local al scolii situat in fata garii. La
inceput scoala functiona cu doua clase (25 de scolari) si aici
veneau si copiii locuitorilor din Poiana Tapului ( pana la 1896
) si chiar cei din Sinaia.
- 1875 - incepe construirea Castelului
Peles din Sinaia
- 1876 - a inceput construirea
caii ferate Ploiesti - Predeal.
- 1878 - sunt construite fabricile
de var, cuie si cherestea de pe Valea Prahovei
- 1879 - este inaugurata calea
ferata Ploiesti - Predeal.
- 1880 - Sinaia devine comuna urbana
impreuna cu Izvorul, despartindu-se de Podul Neagului si ramanand
oras de sine statator.
- 1882 - este construita de catre
fratii Karl si Samuel Schiel, originari din Rasnov, (fiii preotului
luterian Friderich Schiel) fabrica de hartie din Busteni care
a pus piatra de temelia la injghebarea orasului Busteni.
- 1884 - localitatile Poiana Tapului,
Busteni, Azuga si Predeal alcatuiesc comuna Predeal cu resedinta
primariei la Predeal.
- 1891 - estre construita fabrica
de cherestea si bete de chibrituri de la Susai, denumita si
"Ferastraul de la Retivoiu", ce a fost mistuit de incendiu
la 1894.
- 1893 - fabrica de hartie din
Busteni dispunea si de o moara de macinat lemnul, construita
pe Valea Jepilor. Tot in acelasi an fabrica a fost marita, modernizata
si completata prin infintarea unei mari fabrici de cherestea
la Azuga care era dotata cu Decauville care strabateau intreaga
vale a Limbaselului si valea Azugii pana la Retivoiu.
- 1898 - este infintat serviciul
special de intretinere a soselei Campina - Predeal, care a fost
condus, pana la izbucnirea primului razboi mondial de inginerul
Nestor Urechia.
- 1899 - in luna febroarie, in
scoala din Busteni, s-a intemeiat Societatea culturala "Gheorghe
Lazar" in urma apelului adresat locuitorilor de directorul scolii
de atunci A. M. Mihailescu si de dr. Constantin Popescu. Societatea
a functionat pana in 1903 cand s-a constituit ca Banca populara
("Societate cooperativa de credit, economie, cultura si filantropie"), pastrandu-si totusi caracterul cultural.
- 1899 - primaria comunei Predeal
se muta la Azuga pentru la fi la indemana locuitorilor din Poiana
Tapului si Busteni.
- 1904 - moara de macinat lemnul
de pe Valea Jepilor a fost transformata in fabrica de celuloza
aveand, la acea ora, o productivitate de 29140000 kg. de celuloza
si 1487500 kg. pasta de lemn pe an.
- 1907 - a luat fiinta o alta societate
care a jucat un rol important in viata social-economica a Busteniului
- societatea "Sporul". Sediul societatii era in Busteni si
avea ca scop infintarea unei brutarii care sa acopere cererea
din Busteni si satele vecine din comuna Predeal si Sinaia, precum
si procurarea si comercializarea nutretului pentru vite, cereale
de tot felul si derivatele lor.
- 1908 - Busteni si Poiana Tapului
se despart de comuna Predeal si formeaza comuna Busteni, cu
resedinta primariei la Busteni.
- 1909 - este construit pentru
transportul lemnului peste Bucegi un funicular lung de 16 km.
actionat din Valea Ialomitei printr-o turbina hidraulica si
o locomobila. In acelasi an a fost construit langa fabrica de
celuloza un ferastrau nou.
- 1912 - fabrica de hartie si-a
marit considerabil puterea prin instalarea unei mari
turbine de aburi de 1 500 kW.
- 1912 - pe Valea Prahovei Sinaia
era situata pe primul loc privind nr. de locuitori (4000),
urmata de Busteni (inclusiv Poiana Tapului) si apoi Azuga
si Predeal.
- 1916 - localitatea Busteni a
avut mult de suferit din cauza razboiului si a luptelor care
s-au dat in apropiere - si astazi mai sunt vizibile in padurea
Muchia Lunga, urme ale transeielor sapate in acea perioada.
- 1921 - Poiana Tapului se desparte
de Busteni alcatuind doua comune separate.
- 1926 - incepe construirea monumentelor
pentru cinstirea memoriei celor cazuti pe Valea Prahovei in
razboiul de la 1916 - "Crucea Eroilor" de pe Caraiman, care
a fost terminata in 1928 si monumentul din fata garii ridicat
in memoria "Caporalului Musat".
- 1938 - este infintat Caminul
cultural din Busteni carea se constituia astfel intr-un for
de dirijare a intregii miscari culturale din zona.
- 1946 - Busteniul a fost declarat
oras si tot in acelasi an Poiana Tapului a fost declarata statiune
climaterica.
- 1950 - odata cu infintarea sfaturilor
populare si impartirea administrativ - teritoriala Poiana Tapului
a trecut in componenta orasului Busteni.
Valea Prahovei
si Bucegii constituie leaganul turismului romanesc. Si e un
mare adevar in aceasta afirmatie.
Bucegii ca toti muntii, au fost cutreierati din vechime de catre
ciobani, haiduci, calugari si vanatori. Acestia au taiat in
munte primele poteci si au ridicat cele dintai adaposturi. Dar
excursiile turistice de placere, pentru relaxare fizica si intelectuala,
pentru admirarea peisajelor naturii au inceput sa fie practicate
in Bucegi abia in secolul al XIX-lea. Literatura de specialitate
consemneaza ca, in zilele de 26 -29 iulie 1839, profesorul J.A.
Vaillant de la Colegiul " Sf. Sava " din Bucuresti,
insotit de slugerul Angelescu a urcat la Varful cu Dor.
Turismul in Bucegi si
pe Valea Prahovei se poate spune ca a Inceput odata cu anul
1870, datorita activitatii unor asociatii tiristice eficiente:
Societatea Carpatica Brasov (1873), Sienbenburghiche Carpathen
Verein (1881), Societatea carpatina Sinaia (1893), Societatea
Turistilor din Romania (1903), Hanul drumetilor (1921), Turing
Clubul Romaniei (1925), Clubul Alpin Roman (1933) si Hai la
Drum (1939).
In acea perioada a
aparut un numar insemnat de periodice care popularizau intens
frumusetea naturii din zona orasului Busteni: " Anualul
S.K.V., "Anualul S.T.R.", "Enciclopedie turistica
romaneasca", "Buletinul Alpin" si "Buletinul
Hai la Drum", revista "Romania" - organul de
presa al Oficiului National de Turism infintat in 1936, etc.
De asemenea, in acea perioada, au aprut o serie de carti care
incurajau turismul in Bucegi si pe Valea Prahovei prin prezentarea
mirificului peisaj si a statiunilor: "Calauza a statiunilor
balneare si climaterice din Romania " - a lui A, Scurtu
(1906), " In muntii Sinaei, Rucarului si Branului "
- a lui Mihai Gold Haret (1910), "Umbletul pe jos"
de Nestor Ureche (1916), "Cartea Muntilor" a lui
Bucura Dumbrava (1921)," Castelul Peles, Pestera Ialomitei
si Casa Pestera " - a lui Mihai Haret (1924 ), etc.
Orasul Busteni si-a
capatat de-a lungul anilor numele de " Capitala alpinismului
romanesc " datorita numarului mare de trasee alpine din
muntii Bugegi si mai ales datorita vestitilor "oameni
ai muntelui" care au avut curajul sa infrunte in orice
anotimp peretii abrupti ai masivului. Muntii Bucegi se pot lauda
cu cel mai mare mumar de trasee alpine din tara - aproximativ
280 dintre care 130 numai in Costila. Dintre acestea putem amintii:
Peretele Urlatorii Mari, Claia Mare, Peretele cu Florile, Peretele
Branei Mari si Costilei, Fata Nordica a Morarului etc.
Daca din vremuri stravechi
ciobanii si vanatorii colindau muntii cu scopuri practice, in
secolul trecut au aparut in Carpati primii "cuceritori
ai inutilului". Daca varful Omul a fost urcat inca din
anul 1839 ( profesorul A. I. Vallant si slugerul Angelescu ),
zona de abrupt a Bucegilor a ramas inca multe decenii "terra incognita" socotita inaccesibila . Abia la inceputil
secolului nostru , calauziti de vanatorii de capre Nicolae Gelepeanu,
Nicolae Butmaloiu, Tunaru si altii, primii "bucegisti" Nicolae Bogdan, Nestor Urechea si fratii Haret s-au aventurat
in zona de abrupt. Incepand cu 1921, fratii Radu si Serban Titeica
au patruns peste tot unde se putea merge fara mijloace tehnice:
peretele Albisoarelor, Valea Galbinelelor, Rapa Zapezii, Valea
Adanca. Cercetarile lor sistematice au dus la intocmirea primei
harti a abruptului Bucegilor. Bucura Dumbrava relateaza despre
o escalada la coarda in Coltii Morarului, cu Th. Rosetti Solescu,
care facuse scoala in masivul Wulder Kaiser.
Prin 1930 un grup de
tineri formeaza Gruparea Alpina. In 1933 apare "Buletinul
Alpin " sub redactia lui Nicolae Dumutru iar in 1934 se
constituie de catre G. Frim, Urdiste Olt, Al. Steopoe si Petre
Balaceanu - Clubul Alpin Roman.
Foarte important a fost
pentru orasul Busteni activitatea Clubului Alpin Roman care
a realizat o scoala de alpinism de prestigiu, la refugiul Costila.
Asa a luat fiinta Hotelul Caminul Alpin din Busteni, ca loc
celebru de adunare , pentru o perioada de tranzit a alpinistilor
ce urmau sa plece in ture pe muntii sau la refugiu. Din acest
club (CAR) faceau parte intelectuali de marca ai tarii iar discutiile
dintre ei in living-ul hotelului starneau curiozitatea si emulatia
intelectuala a locuitorilor orasului.
Actiunea tuturor acestor
societati s-a concretizat in construirea a sute de kilometri
de poteci si marcaje, in ridicarea cabanelor si refugiilor montane,
in construirea primei partii de schi din tara (Boncu).
Drumul spre pereti este
deschis de Toma Boerescu care trece prima oara Marea Surplomba
din Peretele Galbinelelor in 1938. Curand este escaladat uriasul
perete al Vaii Albe prin Fisura Centrala, iar Niculae baticu
si Emilian Cristea realizeaza premiera Pantecului Vaii Albe
si a Celor Trei Surplombe din Peretele Galbinelelor in 1946.
Pragul gradului VI era atins. Emilian Carstea a pornit sa il
depasasca atacand Fisura Albastra reusind aceasta premiera impreuna
cu cel mai bun alpinist roman din acea vreme Aurel Irimia in
1952.
In anii urmatori, respectiv
in 1955, Alexandru Floricioiu, Ronald Welkens si Norbert Hiemesch
realizeaza traseul direct al Fisurii Albastre.
In 1963 se realizeaza
premiera de iarna a traseului direct al Fisurii Albastre de
catre Igor Popovici si Robert Domnesteanu, iar in 1967 Taina
Dutescu este prima femeie care realizeaza acelasi traseu in
calitate de " cap de coarda ".
In anii de dupa cel de-al doilea razboi mondial, orasul Busteni
se dezvilta puternic pe baza functiei turistice.
Istoric
