TRASEE MUNTII BUCEGI

Busteni (885 m)- Cascada Urlatoare (1055 m) = (punct rosu ; 1 h 15 min) Traseul este accesibil tot timpul anului. Se urca pe Str. Telecabinei spre telecabina. In tot acest timp putem observa abruptul prahovean al Bucegilor dominat de Varful Claia Mare in dreptul caruia se arcuieste Valea Seaca a Jepilor.
- Lasand in dreapta vechiul traseu spre Cabana Caraiman pe Valea Jepilor, dupa un urcus accentuat ajungem la punctul denumit “La Gratar”. De aici drumul se bifurca. Spre dreapta, poteca marcata cu triunghi albastru duce la Cabana Piatra Arsa, in timp ce drumul nostru trece peste un mic podet, traverseaza Valea Seaca a Jepilor si dupa un parcurs usor prin padure ajungem la Cascada Urlatoare care este impresionanta prin debit si inaltime.

Busteni (885 m)-Poiana Costilei (1360 m)-Poiana Pichetul Rosu (1400 m)-Cabana Poaiana Izvoarelor (1455 m)- Cabana Gura Diham (987 m)- Busteni = (triunghi rosu pana in Poiana Pichetul Rosu, apoi banda rosie; 5-6 h) Traseul este accesibil numai vara. In Busteni urmand strada Valea Alba ajungem la Caminul Alpin, situat foarte aproape de iesirea din oras. De aici urcam o prima panta care ne scoate intr-o poiana de unde ni se dezvaluie o impresionanta priveliste asupra masivelor Caraiman si Costila. Continuand drumul, ajungem in timp scurt la “Poarta Muntilor”. Cativa copaci care, priviti din fata, par perfecti aliniati, ne lasa sa vedem abruptul. De aici drumul continua cu o usuoara curba spre dreapta apoi in urcus spre punctul “La Masuratoarea Ursilor”, de unde se ramifica spre stanga traseul marcat cu triunghi galben ce ne duce la refugiul Schiorilor din Valea Alba. Urmeaza o regiune aproape orizontala dupa care se coboara spre Poiana Costilei unde se ajunge dupa ce am traversat Valea Costilei si Valea Galbinelelor. Privind deasupra padurilor putem observa Peretele Galbinelelor, Coltul Galbinelelor, Coltii Malinului. Dupa ce traversam Poiana Costilei poteca ne duce la rascrucea de drumuri din Poiana Vaii Cerbului, iar la dreapta spre Busteni prin Plaiul Fanului, ambele cu banda galbena. Noi traversam Valea Malinului, apoi Valea Cerbului si ne indreptam spre Poiana Morarului, unde ajungem dupa ce traversam firele vailor Comorilor si Bujorilor. Aici putem admira impunatoarele Ace ale Morarului. Dupa ce traversam Valea Morarului si dupa o portiune aproape orizontala, coboram spre rascrucea de drumuri din Poiana Pichetul Rosu. De aici, drumurile sunt raspandite in evantai. Ele ne pot conduce spre Cabana Malaiesti sau Varful Bucsoiu, spre Cabana Diham sau Cabana Poiana Izvoarelor. De aici continuam traseul cu marcajul de banda rosie si in aproximativ 15 min. ajungem la Cabana Poiana Izvoarelor. In continuare coboram spre Cabana Gura Diham pe o poteca lata si accesibila, de unde in aproximativ o ora ajungem pe sosea in Busteni.

Busteni (885 m)-Cabana Gura Diham (987 m)-Cabana Diham (1320 m) = (triunghi albastru; 2 ½- 3 h) Traseul este accesibil tot timpul anului. Din Busteni mergem pe Str. Nestor Ureche, iar la iesire din oras urmarim soseaua asfaltata ce strabate pitoreasca Vale a Cerbului. In zilele senine se pot vedea Coltul, Peretele si Umarul Galbinelelor, Coltii Morarului. Drumul urca piezis pana la Cabana Gura Diham, unde se desparte pe marcajul de banda rosie spre Cabana Poiana Izvoarelor, de unde continuam sa urcam paralel cu Valea Seaca a Baiului. Dupa aproximativ o ora drumul iese in Saua Baiului la o rascruce de drumuri, unde se intalnesc spre Poiana Izvoarelor, marcata cu cruce albastra, drumul spre Predeal prin Valea Leuca marcat cu triunghi rosu si drumul spre Cabana Steaua, marcat cu banda albastra. Noi continuam pe acelasi marcaj de triunghi albastru si dupa ce intalnim poteca marcata cu punct rosu, care vine dinspre Pichetul Rosu, coboram usor si in cateva minute ajungem la Cabana Diham. De pe prispa cabanei putem admira frumoasa perspective oferita noua de apruptul Bucsoiului si Morarului. Pe partiile naturale din fata cabanei se poate practica schiul.

Busteni (885 m)-Cantonul Jepi (1960 m)-Cabana Piatra Arsa (1950 m) = (triunghi albastru; 4-4½ h) Traseul este accesibil numai vara. Vom urma traseul numarul 1 pana la punctul “La Gratar”, unde drumul spre Cascada Urlatoare se desparte de cel spre Piatra Arsa. Din acest punct, poteca se orienteaza spre dreapta, traverseaza Valea Seaca a Jepilor si in urcus usor prin padure, in aproximativ 20 minute ajungem la punctul “La Vinclu”.

Valea sapata de apele Urlatoarei

De aici drumul traverseaza, rand pe rand, Valea Comorilor, Valea Urlatoare Mica, Valcelul Urlatoarei Mici, Valcelul Crestei Urlatorilor si urcand in serpentine ajungem pe un pinten al Crestei Urlatorilor la punctul denumit “La Mese”. De aici putem admira panorama Vaii Prahovei. Apoi poteca traverseaza din nou Valcelul Crestei Urlatorilor, urca in serpentine de-a lungul Valcelului Urlatorii Mici si ajunge pe o platforma larga, de unde se desprinde spre dreapta hatisul care insoteste Braul Mare al Jepilor. In fata noastra se ridica Muntele Jepii Mari. Urmeaza un urcus piezis pe o poteca sapata pe alocuri in stanca si prevazuta cu cabluri de asigurare. Dupa cateva serpentine, se ajunge la Cantonul Jepi, de unde in 20 minute, mergand printre jnepeni pe un drum usor, zarim Cabana Piatra Arsa.

Busteni (885 m)-Cabana Babele (2200 m) = Incepand din 1978, drumul greu si periculos pe Valea Jepilor spre Cabana Babele, pote fi facut in numai 12 minute cu telecabina. Sustinuta de 6 piloni, pornind de la 931 m altitudine si ajungand la 2180 m, pe o lungime totala de 4450 m, cabina trece la o inaltime medie de 160 m peste una dintre cele mai frumoase zone alpine din Romania. Din 1982, linia de telecabina s-a prelungit spre Pestera pe inca o distanta de 2611 m.
Cabana Babele

Urcand spre Cabana Babele ni se ofera succesiv privelisti panoramice spre Valcelul Inspumat, Cascada Caraiman, amfiteatrul Vaii Jepilor, abruptul sudic al Caraimanului, versantul Jepilor Mici, platoul Bucegilor la marginea carora se afla Cabana Caraiman (2025 m). Iarna, in aprobierea cabanelor Babele, Caraiman si Piatra Arsa, amatorii de schi pot gasi partii atat pentru incepatori cat si pentru avansati..

Busteni (885 m)-Valea Cerbului-Varful Omu (2505 m) = (banda galbena; 5½-6 h) Traseul este accesibil numai vara. De la gara urmarim traseul numarul 3 pana la paraul Hoagelor unde se despart marcajele triunghi albastru si banda rosie spre Gura Diham si banda galbena spre Poiana Cerbului si Varful Omu. De la aceasta ramificatie, drumul nostru continua usor spre stanga prin padure, ocoleste Varful Galma Mare si ajunge in Poiana Costilei, de unde, printr-un urcus lin, ajungem in Poiana Valea Cerbului, de unde traversam Valea Malinului si ajungem in Valea Cerbului, de unde urmam firul vaii, paralel cu culmea Muntelui Morarului. Dupa ce traversam Valea Seaca a Costilei, trecem pe versantul nordic al masivului Costila, in Poiana Vaii Tapului, spre stanga observandu-se Creasta Priponului si in fundal Coltii Obarsiei.
Creasta Priponului

De la confluenta cu valea Tapului, avem ocazia sa trecem prin punctul “Numaratoarea Oilor”, care a primit acest nume datorita a doi pereti stancosi care lasa intre ei un spatiu ingust. Ca reper orientativ, intalnim apoi, in stanga drumului, un vechi loc de popas al ciobanilor unde stanca este afumata, modiv pentru care aceasta stanca a fost numita ”Piatra Parlita”.Putin mai sus, putem observa o puternica ruptura de panta formata de pintenul “Priponul vaii Cerbului”, pe care o urcam repede pe serpentine ca sa ajungem la baza unui horn. Il urcam fara dificultati, dupa care, pe o panta destul de usoara, ne angajam pe o brana lata care se afla in stanga, brana ce ne conduce in Valea Priponului. Dupa acest pasaj trecem pe fata Morarului, unde intalnim Brana Mare a Morarului. De aici, de pe versantul Masivului Costina, printr-un drum in serpentine ce ne scoate la un alt prag, trecem din nou pe versantul Morarului, de unde putem observa foarte bine Caldarea Superioara a Vaii Cerbului. Din acest punct traseul nu mai prezinta dificultati de orientare si in curand intalnim traseele care vin dinspre Cabana Pestera (1610 m) si Babele. In scurt timp ajungem la Cabana Omu, adapost turistic situat la cea mai mare altitudine din Bucegi, unde se afla si statia meteorologica.

Busteni (885 m) – Cabana Poiana Izvoarelor (1455 m) – Pichetul Rosu (1400 m) – Varful Bucsoiu (2492 m) - Varful Omu (2505 m) = (banda rosie; 7- 7 ½ h)
Traseu accesibil numai vara. De la Busteni urmam traseul numarul 3 pana la cabana Gura Diham. De aici,urcam o portiune inclinata, ajungem in 10-15 minute la intersectia cu drumul spre Cabana Diham, marcat cu triunghi albastru. Noi vom continua pe o poteca ce suie usor pe creasta dintre Valea Seaca a Baiului si Valea Morarului, ajungand dupa aproximativ 45 minute la Cabana Poiana Izvoarelor. In continuare ocolim pe curba de nivel muntele Capatana Porcului pana cand ajungem in Poiana Pichetul Rosu, unde intalnim o stana. Din aceasta poiana se despart mai multe marcaje; noi il vom urma pe cel cu banda rosie, care ne conduce in urcus pe langa versantii Bucsoiului, pana in Poiana Bucsoiului. De aici ne angajam in traversarea Vaii Bucsoiului, suim creasta, apoi coboram si traversam Valea Rea. Drumul continua in urcusuri si coborasuri succesive pana ajungem in punctul numit “La Prepeleac”. Lasand in urma poteca spre Cabana Malaiesti, marcata cu triunghi rosu, incepem urcusul greu pe muntele Bucsoiu. Drumul ne conduce prin jnepenisuri pe o creasta stancoasa de unde iesim la cumpana apelor intre Valea Rea si Valea Malaiesti. De aici se desface Braul Caprelor spre Cabana Malaiesti si Braul Mare al Bucsoiului. Continuandu-ne traseul pe o panta pronuntata, ajungem la Varful Bucsoiu de unde ni se deschide o panorama impresionanta spre zonele inalte ale Bucegilor. Spre sud-vest observam Varful Omu, punctul final al traseului nostru. Si daca avem noroc de o zi senina, rotind privirea spre orizonturile largi deschise, vom putea observa Piatra Craiulu, Postavarul si Piatra Mare, iar in departare Ciucasul si Fagarasul. De la Varful Bucsoiu coboram coama sudica pana ajungem in Curmatura Bucsoiului, de unde, prin curmatura morarului, ce are in stanga Obarsia Vaii Morarului, printr-un ultim efort ajungem la Cabana Omu (2505 m).

Busteni (885 m) – Varful Zamora = (cruce rosie; 6-7 h). Recomandabil numai in anotimpul verii. Se lasa gara in stanga si se trece calea ferata pe strada garii. Dupa ce depasim podul peste Prahova, ajungem in cartierul Zamora.Curand dupa cladirea Sanatoriului, pe partea stanga, intalnim marcajul cruce rosie. Urmarind marcajul, drumul se continua pana la canton, iar de aici pana in Saua Zamorei, de unde poteca se orienteaza la stanga, pe culmea muntelui Zamora, pana in varful cu acelasi nume (1826 m).

Busteni – Cumpatul – Sinaia = (drum nemarcat). Recomandabil in anotimpul verii. Durata traseului este de cca 3 h si jumatate. De la gara se traverseaza podul Prahovei, dupa ce strabate strazile Garii si Grivitei. Din spatele Sanatoriului Zamora, se merge spre sud, pe drumul forestier, paralel cu liziera padurii Zamora, pana in Valea Zamorei, unde drumurile se bifurca. Cel din stanga urca spre cantonul Zamora, iar cel din dreapta continua pana in Valea Sipa, unde din nou se ramifica. Noi continuam drumul aflat la limita padurii, tranversam Valea Tufei si ne continuam excursia pana la Cumpatu, in statiunea Sinaia.

La Muzeul Peles = (o jumatate de ora). Desigur cel mai atractiv punct turistic al orasului il constituie grupul de castele Peles, Foisor si Pelisor.Constructia Castelului Peles a inceput in 1873 sub conducerea arhitectului vienez Wilhelm Doderer si a fost continuata in 1876 de Johann Schultz din Lemberg.Inaugurat in 1883, castelului i s-au facut transformari si adaugiri intre 1896-1914, de catre arhitectul ceh Karel Liman.

Castelul are peste 160 camere si prezinta o constructie din piatra, lemn, caramida si marmura, in care predomina stilul renasterii germane avand si elemente din renasterea italiana, baroc german, rococo francez si stil hispanmaur. In exterior se afla terase in stilul renasterii italiene, dispuse in anfiteatru, cu statui si fantani. Incaperile castelului au decoratii in lemn, pe pereti si pe plafoane. Sala mare de arme este inzestrata cu armuri germane din secolele XV-XVI, iar sala mica de arme cu panoplii de arme din India, Persia, Turcia, Arabia si cu piese valoroase incrustate cu aur si pietre pretioase. Mai sunt salile de receptie dintre care: sala florentina (cu lemn de abanos), sala coloanelor (in lemn de nuc), sufrageria (in piele de Cordova), sala maura (arabescuri din stuc aurit si mobilier arab cu incrustatii de sidef), salonul francez (mobilier stil Ludovic al XIV-lea ) si salonul turcesc (cu vase orientale pentru ars mirodenii si tapet din matase). Castelul are numeroase alte incaperi interesante (sala de concerte, apartamentele pentru oaspeti, sala de teatru, biblioteca, etc.), in care se afla multe obiecte de valoare (statui, mobilier, vitralii, arme, covoare, tapiserii, etc.). Astazi, Castelul Peles, organizat ca muzeu de arta, este vizitat in fiecare an de sute de mii de turisti.

Sinaia – Cabana Pestera = (7-8 h). Din Sinaia, din cartierul Malului urmarim drumul ce traverseaza muntele Paduchiosu, ce leaga Sinaia cu orasul Puceasa. Inainte de a ajunge la cota 1000 m, unde este si granita de judet a Prahovei cu Dambovita, cotim dreapta si ne urmam drumul catre Cabana Bolboci, Lacul Bolboci, Cheile Tatarului, Padina, pana cand ajungem la Schitul Pestera si Pestera Ialomicioarei unde este punctul limita al traseului nostru.

Sinaia – Cota 1400 m – Cabana Valea cu Brazi (1500 m) –Varful Cu Dor = (3-5 h) Marcajul incepe din gara Sinaia cu trei semne: punct rosu, banda rosie si banda albastra. Drumul merge pe o sosea larga si pe stradute sau pasaje cu trepte care scurteaza serpentinele soselei, trece prin fata Cabanei Furnica si ajunge la o rascruce. Marcajul cu punct rosu va insoti de aici inainte soseaua larga pana la Hotelul Cota 1400, intalnind in cale o poteca ce duce la Stanca Sfanta Ana. Pana la Cabana Valea cu Brazi, poteca marcata cu banda rosie urca din greu (15 minute)in patru-cinci serpentine aflate pe o singura panta despadurita. De aici se poate vedea frumoasa perspectiva a Sinaiai si masivul Garbova pe care se zareste Cabana Piscul Cainelui. In stanga cabanei se afla poiana “La Sfarsitul Lumii”, numita asa pentru ca in departate vremi aici era locul celor mai grele ascensiuni. De aici urcam prin pajisti pana intalnim meterezele de stanca numite “La Cetate”. La 15 minute, ocolind “cetatea” poteca se opreste la Cabana Varful Cu Dor, asezata intr-o panta ce duce in apropiere de Varful Cu Dor.